Zodiacul tropical se bazeaza pe miscarea aparenta a Soarelui pe cer, de la un echinoctiu vernal la urmatorul. El se refera la ciclul anual al mereu-schimbatoarei relatii a globului pamantesc cu Soarele, sursa tuturor energiilor pe acest Pamant — adica la ciclul anotimpurilor.
Zodiacul ,,sideral” are de-a face, de asemenea, cu miscarea anuala aparenta a Soarelui, dar raportata la constelatii, adica la gruparile efective de stele. Datorita fenomenului numit ,,precesia echinoctiilor” o depasare retrograda a pozitiei echinoctiilor fata de stelele ,,fixe” apropiate, aceste doua zodiace nu mai coincid acum. Ele coincideau intr-o perioada cuprinsa intre 300 i.Ch. si 500 d.Ch. diferentele datorandu-se faptului ca nu exista o modalitate astronomica care sa defineasca precis granitele gruparilor eterogene de stele numite costelatii. Intr-un moment cand accentul este asa de mult pus pe semne, si nu pe constelatiile zodiacului in care se gaseste soarele la nasterea persoanei, pretentiile ,,sideralistilor'' rastoarna majoritatea trasaturilor tipurilor zodiacale. Se creeaza astfel o foarte mare confuzie. Dar de fapt lucrurile merg mai adanc.Ce se afla in spatele controversei privind valabilitatea zodiacului tropical sau a celui sideral, este tocmai atitudinea fundamentala fata de astrologie. ,,Sideralistii” considera astrologia o stiinta empirica, a carei functie fundamentala este de a prezice probabilitatile statistic masurabile ale evenimentelor precise. Se presupune ca aceasta stiinta isi are originea cu mult timp in urma, probabil in Egipt, fiind apoi dezvoltata in Chaldeea. De acolo a ajuns in lumea elenistica. Sideralistul pretinde ca astrologia s-a nascut in mod strict ca o stiinta a observarii, asociind coincidenta dintre evenimentele faptice de pe Pamant cu acelea ale fenomenelor celeste, cum ar fi aparitia stelelor la orizont, conjunciile planetare etc. Gradual a fost construit un corp de corelatii inregistrate intr-o maniera cu adevarat stiintifica. Dar confuzia a aparut in primele secole de dupa Christos, cand cadrul de referinta al anotimpurilor, cel echinoctial, a fost inlocuit cu un tipar ,,real” de constelatii.
Zodiacul ,,sideral” are de-a face, de asemenea, cu miscarea anuala aparenta a Soarelui, dar raportata la constelatii, adica la gruparile efective de stele. Datorita fenomenului numit ,,precesia echinoctiilor” o depasare retrograda a pozitiei echinoctiilor fata de stelele ,,fixe” apropiate, aceste doua zodiace nu mai coincid acum. Ele coincideau intr-o perioada cuprinsa intre 300 i.Ch. si 500 d.Ch. diferentele datorandu-se faptului ca nu exista o modalitate astronomica care sa defineasca precis granitele gruparilor eterogene de stele numite costelatii. Intr-un moment cand accentul este asa de mult pus pe semne, si nu pe constelatiile zodiacului in care se gaseste soarele la nasterea persoanei, pretentiile ,,sideralistilor'' rastoarna majoritatea trasaturilor tipurilor zodiacale. Se creeaza astfel o foarte mare confuzie. Dar de fapt lucrurile merg mai adanc.Ce se afla in spatele controversei privind valabilitatea zodiacului tropical sau a celui sideral, este tocmai atitudinea fundamentala fata de astrologie. ,,Sideralistii” considera astrologia o stiinta empirica, a carei functie fundamentala este de a prezice probabilitatile statistic masurabile ale evenimentelor precise. Se presupune ca aceasta stiinta isi are originea cu mult timp in urma, probabil in Egipt, fiind apoi dezvoltata in Chaldeea. De acolo a ajuns in lumea elenistica. Sideralistul pretinde ca astrologia s-a nascut in mod strict ca o stiinta a observarii, asociind coincidenta dintre evenimentele faptice de pe Pamant cu acelea ale fenomenelor celeste, cum ar fi aparitia stelelor la orizont, conjunciile planetare etc. Gradual a fost construit un corp de corelatii inregistrate intr-o maniera cu adevarat stiintifica. Dar confuzia a aparut in primele secole de dupa Christos, cand cadrul de referinta al anotimpurilor, cel echinoctial, a fost inlocuit cu un tipar ,,real” de constelatii.
Tot ceea ce se prezinta intr-o asemenea maniera ,,stiintifica” atrage multi oameni astazi. Nu e locul aici sa se discute valabilitatea acestei imagini sideraliste, dar ea nu pare sa se armonizeze cu modul in care mintea arhaica a operat inainte, sa spunem, cu 1000 de ani i.Ch., si ar trebui avut intotdeauna grija sa nu se proiecteze procesele intelectuale de azi asupra mentalitatii care a produs miturile si simbolurile antice. Punctul esential, asa dupa cum il vad eu, este ca, daca consideram astrologia un asemenea gen de stiinta empiricä veche si orientata in mod fundamental spre evenimente, aceasta satisface nevoia psihologica a actualei noastre umanitati — nevoie care a facut ca astrologia sa devina atat de populara astazi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu